Image

Regulamentul
CLP

Regulamentul (CE) Nr 1272/2008

Cum este implementat
GHS în Europa?

În Europa, Sistemul Global Armonizat de Clasificare și Etichetare a Substanțelor Chimice (GHS) este implementat prin Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și amestecurilor (cunoscut în mod obișnuit sub denumirea de Regulamentul CLP).

Regulamentul CLP a implementat inițial Revizia 2 a GHS și a fost actualizat constant pe baza reviziilor GHS, care sunt publicate la fiecare doi ani. Astfel, Regulamentul CLP încorporează revizuirile GHS prin Adaptările la Progresul Tehnic (ATP). În prezent, Regulamentul CLP adaptează Revizuirea 9 a GHS la Uniunea Europeană.

Ce este Regulamentul CLP?

 Regulamentul CLP reprezintă adaptarea GHS pentru Europa și trebuie să fie implementat în toate statele membre ale Uniunii Europene, aplicându-se fără excepții sau modificări.

Principalele obiective ale Regulamentului CLP sunt:

  • pentru a asigura un nivel ridicat de protecție a sănătății și a mediului;
  • să stabilească criteriile pentru clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor chimice și a amestecurilor;
  • pentru a facilita circulația neîngrădită a substanțelor chimice, amestecurilor și produselor.

Regulamentul CLP a fost publicat inițial la data de 16 decembrie 2008, modificând și abrogând Directiva privind substanțele periculoase 67/548/CEE și Directiva privind preparatele periculoase 1999/45/CE, precum și Regulamentul (CE) nr. 1907/2006.

  • Regulamentul CLP a fost implementat într-un proces în două faze. După o perioadă de tranziție, a devenit obligatoriu mai întâi pentru substanțele chimice (1 deceimbre 2010)iar apoi pentru amestecuri (1 iunie 2015).

Organismul oficial responsabil pentru Regulamentul CLP este Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA).

Regulamentul CLP se aplică tuturor domeniilor chimice și include toate sectoarele industriale. Există însă unele excepții de produse chimice care nu intră sub incidența Regulamentului CLP:

  • produse medicinale astfel cum sunt definite în Directiva 2001/83/CE;
  • produse medicinale veterinare, astfel cum sunt definite în Directiva 2001/82/CE;
  • produse cosmetice astfel cum sunt definite în Directiva 76/768/CEE;
  • o dispozitive medicale astfel cum sunt definite în Directivele 90/385/CEE, 93/42/CEE și 98/79/CE, care sunt invazive sau utilizate în contact fizic direct cu corpul uman;
  • alimente sau furaje, astfel cum sunt definite în Regulamentul (CE) nr. 178/2002, inclusiv atunci când sunt utilizate ca aditivi alimentari, ca agenți de aromă și în nutriția animalelor.

Care sunt cele mai relevante puncte ale Regulamentului CLP?

  • Regulamentul CLP stabilește dacă o substanță sau un amestec trebuie clasificate ca periculoase, acesta fiind punctul de plecare pentru comunicarea pericolului prin fișe de date de securitate (FDS) și etichetare.
    • În timp ce Regulamentul CLP stabilește liniile directoare pentru clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor chimice periculoase, formatul și conținutul fișelor cu date de securitate (FDS) sunt reglementate de Regulamentul (UE) nr. 2020/878 (care a actualizat Anexa II a Regulamentului REACH).
  • Regulamentul CLP este actualizat cu cele mai recente revizuiri GHS; prin urmare, nu este exclus niciun pericol de clasificare în ceea ce privește Regulamentul CLP.
    • Regulamentul CLP acoperă toate cele 17 pericole fizice, 11 pericole pentru sănătate și 4 pericole pentru mediu.
    • Pericolele pentru stratul de ozon reprezintă o categorie diferită.
    • Aceasta înseamnă că perturbatorii endocrini, precum și substanțele persistente, bioacumulative și toxice (PBT) și substanțele foarte persistente și foarte bioacumulative (vPvB) trebuie raportate în fișele cu date de securitate (FDS) și utilizate pentru clasificarea finală a produsului.
  • Regulamentul CLP stabilește o clasificare armonizată a substanțelor pentru întreaga Uniune Europeană, inclusă în Anexa VI a Regulamentului CLP, și trebuie aplicată de către toți producătorii, importatorii sau utilizatorii din aval.
  • Solicită producătorilor, importatorilor sau utilizatorilor din aval ai substanțelor sau amestecurilor să clasifice, să eticheteze și să ambaleze corespunzător substanțele chimice periculoase înainte de a le introduce pe piață.
  • FDS trebuie să fie întocmite în limba oficială a țării pentru care sunt destinate.
  • FDS trebuie să urmeze formatul standard cu 16 secțiuni al GHS.
  • Regulamentul CLP stabilește, de asemenea,, criteriile pentru Notificarea către Centrul de Toxicologie (PCN)..
  • La fel ca fișele cu date de securitate (FDS), etichetele trebuie redactate în limba oficială a țării de destinație.
  • Etichetareaminimă a produselor periculoase necesită etichetarea clară a recipientelor cu identificatori ai produsului, pictograme, cuvinte semnal, fraze de pericol, fraze de precauție, informații suplimentare (cum ar fi frazele EUH) și informații despre furnizor.
  • În plus, în funcție de tipul produsului periculos, alte informații ar putea fi obligatoriu de raportat pe etichetă. Câteva exemple sunt – fără a se limita la:
    • Compuși organici volatili (COV) conform Directivei 2004/42/CE și Directivei 2010/75/UE;
    • Date specifice pentru detergenți conform Regulamentului (CE) nr. 684/2004;
    • Parfumuri alergenice conform Regulamentului (UE) nr. 2023/1545;
    • Comercializarea și utilizarea biocidelor conform Regulamentului (UE) nr. 528/2012.

Ce alte cerințe chimice specifice se aplică statelor membre?

Germania:

  • WGK (Wassergefährdungsklasse): Legea federală germană privind apa prevede că instalațiile care manipulează substanțe periculoase pentru apă trebuie să fie clasificate, în funcție de potențialul lor de pericol, în următoarele categorii:
    • WGK 1 (ușor periculos pentru apă).
    • WGK 2 (clar periculos pentru apă).
    • WGK 3 (foarte periculos pentru apă).
  • LGK (Lagerung von Gefahrstoffen in ortsbeweglichen Behältern): detaliază cerințele Ordinului privind substanțele periculoase pentru depozitarea substanțelor periculoase, cu scopul de a ajuta operatorii de depozite și planificatorii să le depoziteze în siguranță. Fiecare clasă LGK definește cerințe specifice pentru depozitarea anumitor substanțe, cum ar fi lichide inflamabile, substanțe toxice sau corozive.

Franța:

  • ICPE (Installations Classées pour la Protection de l'Environnement): Legislația franceză privind Instalațiile Clasificate pentru Protecția Mediului definește instalațiile clasificate drept „orice amplasament industrial sau agricol susceptibil să genereze riscuri sau să provoace poluare ori alte daune, în special pentru siguranța și sănătatea locuitorilor.” O instalație este supusă legislației ICPE în funcție de două criterii: activitatea sa și pragul acesteia. De îndată ce sunt atinse pragurile de reglementare pentru o anumită activitate, instalația este clasificată. Astfel, pentru a reduce riscurile instalațiilor ICPE, legislația franceză descrie un cadru de reglementare pentru procedurile ce trebuie urmate și modul de gestionare a siturilor clasificate ICPE.

Spania:

  • APQ (Almacenamiento de Productos Químicos): este o reglementare care se referă la depozitarea, încărcarea, descărcarea sau transportul produselor chimice periculoase pentru a asigura siguranța instalațiilor și a lucrătorilor. Există un total de 11 categorii (de la APQ 0 la APQ 10) care sunt atribuite pe baza categoriilor de pericole.

Dinamarca:

  • MAL-CODE: Reglementările daneze prevăd că societățile care se ocupă de fabricarea, importul sau distribuția substanțelor chimice trebuie să descrie gradul de periculozitate al unui produs. Codul MAL constă din două părți: prima indică măsurile de siguranță pentru a minimiza inhalarea vaporilor volatili proveniți din produs. Cu cât numărul este mai mare, cu atât substanțele din produs sunt mai volatile. Cea de-a doua indică măsurile de siguranță pentru a minimiza riscurile asupra sănătății în caz de expunere a produsului la piele, ochi, sistemul respirator sau în caz de ingestie. Cu cât este mai mare numărul, cu atât produsul este mai dăunător.

Países Bajos:

  • ABM (Algemene Beoordelings Methodiek): are ca scop asigurarea implementării corecte a politicii privind calitatea apei. Conform ABM, este necesar să se cunoască pericolul pentru mediul acvatic al unui produs chimic care urmează să fie evacuat prin apele uzate. Cu cât produsul este mai periculos, cu atât este necesar un efort mai mare pentru decontaminarea deversării. Conform ABM, produsul va fi încadrat într-una dintre următoarele patru categorii:
    • Z (substanțe aflate pe lista Substanțelor deosebit de preocupante (SVHC)).
    • A (substanțe acvatice nocive, greu biodegradabile).
    • B (substanțe acvatice nocive, ușor biodegradabile).
    • C (substanțe care se găsesc în mod natural în apele de suprafață locale).

Pentru a fi siguri de respectarea legislaţiei, este important să dispuneţi de un instrument eficient.

SIAM oferă Chemeter, un software care generează automat fișe cu date de securitate (SDS), e-FDS, documentație ADR, dosare PCN și documentație specifică sectorului, în conformitate cu cerințele fiecărei țări. Astfel încât să vă puteți păstra documentele actualizate și să respectați reglementările actuale cu ușurință și în mod eficient.

Solicitați un demo
siam

Newsletter